am furat si eu o poza de la mare dintr un album privat de haicinci.
asta pana ajung si la mine pozele de acum mai bine de 2 saptamani.
pana una alta m am intors definitiv si irevocabil acasa, am gasit un filmulet cu rasaritul de mai putin de 3 secunde facut din greseala si m am bucurat caci se aud un pic de val si un pic de vant si un pic de nisip.
si constat ca starea de liniste n o sa fie compatibila niciodata cu notiunea de acasa. te intorci si desfaci bagajul si fiecare lucru isi capata locul lui ca si tine de altfel. cat am fost plecata n am fost la locul meu. acum m am asezat frumos in acelasi sertar cu concluzii crude. sau poate ca nu. poate ca am pofta de apa minerala si atat.